Este cel puțin ironic cum se schimbă lumea atunci când te afli într-o situație mai puțin plăcută și chiar ai nevoie de un sprijin moral, de niște sfaturi venite din inimă și de o vorbă bună. Fiecare luptă pentru el, lumea este egoistă și termenul de prietenie își pierde din credibilitate pe zi ce trece.
Am fost naiv o lungă perioadă de timp. Credeam că am prieteni, din exterior chiar se vedea asta, credeam că dacă eu o să ajut, am să fiu și eu ajutat la rândul meu atunci când am nevoie, dar lucrurile stau diferit. Au trecut multe persoane prin viața mea care au încercat să-mi deschidă ochii, care au făcut diferite lucruri pentru a mă trezi la realitate. Vedeam viața într-o culoare deschisă, credeam că totul este numai lapte și miere, dar mi-am primit palma de care aveam atâta nevoie pentru a deveni puternic.
Optimismul nu l-am pierdut. Sunt mai motivat ca oricând să arăt că pot, că sunt puternic, că sunt capabil să realizez lucruri de care mulți nu mă cred în stare. Chiar dacă sunt umilit, confuz și-mi pun des întrebări retorice cu legătură la trecutul și viața mea, mi-am dat seama că trebuie să fiu mai atent în tot ceea ce fac, că trebuie să-mi pun prioritățile mele pe primul loc și să am mare grijă la oamenii pe care îi aleg să facă parte din viața mea. În funcție de deciziile mele o să-mi ating sau nu targetul principal, dar pot promite în acest moment că nu voi mai face greșelile de până acum.
M-am maturizat în câteva zile cât nu am fost în stare să o fac în ani buni, iar asta este un lucru facil pentru viitorul meu. Viața curge altfel, nu este cum o percepeam eu, în viață trebuie să fii un războinic egoist, care își atinge întâi propriile obiective și abia apoi se apleacă spre alte persoane.
Eu sunt pe primul loc.