Românul bun la toate #2

Ideea articolului mi-a venit după mai multe ședințe interesante în care mulți spun multe, dar nimeni nu-și susține ideile, așa cum sunt ele, bune sau mai puțin bune. Și mi se pare penibil să spui că „ar fi mai bine să…„, dar să nu faci nimic în direcția asta. La masă toți suntem buni, iar ăsta nu e numai un defect a persoanelor la care am observat acest lucru, ci a românului standard. Suntem buni la toate și defapt la nimic.

Mi se pare matur și de bun gust ca atunci când arunci o idee în fața unui auditoriu, să o poți susține cu minim 2 argumente susținute la rândul lor de alți doi puiuți de argumente:
1. pentru că așa demonstrezi că știi ce vrei (nu că ar trebui să demonstrezi cuiva, ci doar pentru că astfel devii mai bun, mai organizat, mai selectiv, mai productiv)
2. pentru a contura mai bine ideea ta (în situația prezentată mai sus, trebuie să fie o virgulă după care adaugi explicații mai amănunțite, explicații care devin, de cele mai multe ori, argumente)

Iar acum, mai important decât orice am spus mai sus este implicarea. O idee trebuie susținută nu doar prin argumente, ci și prin muncă. Crezi că e mai bine să facem un lucru într-un fel? Arată-ne tu cum! pentru că este ideea ta și tu ai cea mai bună imagine asupra ei.

Mi se pare productiv și apreciez fiecare exprimare de genul: „Am ideea x, iar în sensul ăsta m-am apucat să fac a, b, c.” ; „Cred că ar fi o idee bună să facem așa, eu pot să mă ocup de asta, asta și asta.

Doar zic.

Lasă-mi un comentariu!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.